Cand se termina o prietenie?

Ma preocupa de ceva vreme intrebarea asta. Si nu pentru ca mi s-ar termina vreo prietenie chiar in acest moment. De fapt nici nu cred ca este un moment anume cand se termina o prietenie. Sunt poate mai multe momente in care iti dai seama ca esti din ce in ce mai indepartat de celalalt, dar treci peste, nu bagi de seama si ajungi peste un oarecare timp sa iti dai seama ca esti de-a dreptul la celalalt capat al Pamantului fata de persoana respectiva ca sentimente, trairi, experiente.

O ruptura de genul asta am resimtit eu cand m-am mutat la Bucuresti si m-am indepartat de toti prietenii din Craiova. Chiar de toti, mai putin de o persoana. Culmea este ca dupa ani, am reluat legatura cu doua dintre acele persoane si a fost totul ca la inceput, cum zic eu destul de "cliseist" era "meant to be" sa ma inteleg cu acele persoane. Dar ceilalti s-au pierdut ca un fum. Poate mai vorbesc din cand in cand cu ei, foarte rar, dar simt ca nu mai am ce vorbi cu persoanele respective, desi erau vremuri cand imi petreceam ore intregi in compania lor fara sa resimt plictisul. Acum am momente in conversatia cu ele cand simt ca nu mai stiu ce subiecte sa abordez si dialogul il incep cu ceva de genul "Si, ce mai fac copiii?" Penibil. Si nu, nu este numai vina mea, ci este vina conjuncturilor in care suntem prinsi. Pentru ca probabil m-am imprietenit cu ei din cauza conjuncturii de la vremea respectiva si o alta conjunctura m-a facut sa pierd legatura cu ei dupa cativa ani. Nu am decat cativa "meant to be". Persoane pe care le-am pastrat in viata mea indiferent de conjunctura. Si ma bucura treaba asta, ca am aproape din fiecare etapa a vietii mele, pe cineva care a ramas.

Cert este ca m-a durut ruptura cu cativa, n-am inteles-o cu altii (chiar acum am una pe care nu o inteleg) dar mi-am dat seama ca viata e mereu NOUA, proaspata si aduce oameni noi, oameni ai conjuncturii mele de azi, oameni care maine pot sa nu mai fie, sa dispara, dar care azi imi sunt de ajuns.

Imi doresc sa nu mai pierd din prieteni pe drum, desi conjuncturile astea ma schimba atat pe mine, cat si pe ei si poate directiile schimbarii nu corespund si atunci e gata ruptura. Eu imi doresc multe :)

La locul de joaca

N-am mai scris de mult timp deoarece am fost plecati in concediu, ne-am plimbat, relaxat dar am si obosit. Si azi am zis sa reluam iesirile la locurile de joaca. Ca sa nu piarda pitica contactul cu viata sociala :)). Nu stiu daca stiti, daca nu va zic eu, locurile de joaca din Craiova sunt de groaza: nisip plin de mucuri de tigara, coji de seminte peste tot, caini vagabonzi. Mi se pare ca o duc la locul cu gunoi, nu la un loc de joaca. Basca, toate leaganele, balansoarele si toboganele rupte si vai de mama lor. Si nu, nu tine in totalitate de autoritati (desi ar putea sa adune cainii de pe strazi si sa mai faca curat din cand in cand si la locurile de joaca), ci tine de oameni, de cei care vin acolo, de adolescentii care se suie pe tobogane seara, sau se dau in leagane. Ma rog, din punctul meu de vedere chiar sunt o bataie de joc locurile astea de joaca.

Dar nu neaparat despre asta vroiam sa va vorbesc, ci despre altceva ce m-a facut sa rad in sinea mea. Primul lucru pe care l-am observat mergand la locul de joaca a fost ca fie-mea era cea mai sumar imbracata, adica in blugi (lungi, acasa am avut o dilema daca sa nu ii iau scurti, dar eu mi-am luat blugi lungi am zis ca ii iau si ei la fel) si un tricou. Afara, o zi senina de toamna, adica destul de caldut. Ceilalti copii, toti mai mari ca fie-mea sau de aceeasi varsta, erau si cu un hanorac deasupra, plus baticut sau chiar caciulita pe cap. Mi-am zis in sinea mea, iar e fie-mea mai dezbracata decat altii. Ne dam noi in balansoar, in tobogan si mergem si la leagan. Langa noi, vine o fetita pe care tocmai o luasera bunicile de la gradinita. O fetita destul de mare, sa zic de vreo 5 ani. Una din bunici ii zice celeilalte: "Pune-i, draga, camasa (cu maneca lunga) si inchide-o la gat sa nu raceasca". Se executa celalalta bunica, iar apoi in timp ce mai discutau despre meniul de la gradi, o aud iar pe bunica grijulie zicand "Nu o da asa de tare ca se face vant si raceste!" WOW!!! Asta a fost chiar tare! Si dupa o pauza oarecare, de data asta catre fetita "Si inchide gura ca intra aer rece si te doare in gat!". Mi-am zis "Hait, astea toate gandesc asa!". Eu clar sunt din alt film.

Fuseram pe la munte

Am fost la munte weekendul asta. Prin Fagaras, pe langa Sibiu, Complex Albota. Foarte fain, copila din dotare a avut distractii pe masura, doua locuri de joaca mai mult decat ofertante, groapa preferata de nisip, o pastravarie cu multi pastravi simpatici iar parintii au mancat pe rupte. Buna mancarea, lucru care se putea observa si dupa hoardele care populau zona in timpul pranzului. Era plina locatia de mancaciosi veniti din imprejurimi. Aer curat, liniste. Noua ne-a placut!

Eczema face bine atata timp cat ma tin departe de detergenti. Am observat ca daca exagerez cu spalatul vaselor, imi reapar mancarimile. Nu atat de rele si sa ne intelegem mai sunt doua trei bubite, culmea la primul deget afectat de eczema inca de la inceput. Atat, nu mai am maini de monstrulet. Iau o doza din remediu si gata, sunt ca noua. Dar o sa incerc sa stau cat mai departe de spalat, de detergenti. Sotul a preluat sarcina asta, si ma pot lauda ca am un sot de nota 10.

Va pup, noapte buna!