Sentiment matern

Pare un cliseu dar chiar simt altfel de cand sunt mama. De exemplu am vazut un film pe timpul cat eram insarcinata cu Ioana, deci nu aveam cine stie ce feelinguri de mama (privind in urma imi dau seama ca mai deloc chiar). Adica, cel putin pentru mine, a fost o vrajeala faza cu dezvoltatul iubirii inca de cand e in burta bebele, vai ce perioada mirifica e perioada de gravida, ce frumos, inaltator etc este. Pentru mine nu a fost deloc asa. Si nu ca as fi vreo mama denaturata, ci pur si simplu la mine a nascut sentimentul asta de iubire in alt moment. Cred ca nici in clipa cand am vazut-o prima data (eu fiind cu burta deschisa pe masa de operatii) nu m-a impresionat cine stie ce. am fost fericita doar ca e ok, dar stiu sigur ca m-am surprins in momentul cand eram la terapie intensiva ca ma gandeam la cum sa scap EU mai repede de acolo, dar nu aveam nicio curiozitate referitoare la Ioana. Probabil ca iubirea a aparut in alt moment, eu consider ca atunci cand am tinut-o prima data aproape de inima mea sau poate atunci cand a supt pentru prima data, cert este ca atunci cand am iesit cu ea din spital o iubeam. Ei, tocmai iubirea asta ma face acum sa simt altfel.

 

Ziceam de filmul pe care l-am vazut atunci cand eram insarcinata, un film cu Russell Crowe, in care e vorba despre cum reuseste el s-o scoata pe nevasta-sa din inchisoare, ea fiind acuzata pe nedrept de uciderea sefei sale si inchisa timp de trei ani de zile. Prima data cand l-am vazut nu m-a impresionat deloc, chiar nu mi-a placut. Acum insa, l-am revazut acum o saptamana si mi-a placut tare mult. Mi-a placut si m-a impresionat si ma tot gandeam la baietelul lor care avea 3 ani atunci cand o inchisesera pe mama lui si ce simtea el, cum se gandea el ca mami il abandonase. M-a impresionat tare mult treaba asta. Si toate filmele cu copii ma impresioneaza tare mult. Ce sa mai zic de povesti reale cu copii. Am devenit o smiorcaitoare fara seaman de cand sunt mama. Privesc cam totul prin prisma relatiei mele cu fetita mea.

 

Pare cliseu, pentru fetele tinere si fara ganduri de copii inca sunt convinsa ca par prostii de baba. Dar asta e, asa simt eu acum, totul e legat de Ioana si nu e rau deloc (zic eu :D).